duminică, 15 aprilie 2012

La multi ani, Paul!

Maine Paul implineste 8 ani... Nici nu stiu cand au trecut... La multi ani, dragul meu....
Iata randurile pe care i le-am dedicat in cartea mea, "Suflete in culori":


Paul

          La primul curs la care am participat ca si parinte al unui copil cu autism am cunoscut si alti parinti. Parinti care aveau copii mai mari sau mai mici, cu probleme mai grave sau mai putin grave, insa toti cu dorinta de a ne cunoaste, de a ne impartasi gandurile si temerile si de a discuta despre copiii nostri.
          Majoritatea erau mamici iar una dintre acestea, Rodica, a fost cea care m-a ajutat sa iau o hotarare care mi-a schimbat viata si pentru aceasta ii multumesc.
          Rodica avea 2 copii, un baiat diagnosticat cu autism si o fetita fara probleme. Imi povestea atunci cat de mult o ajuta fetita sa treaca peste zilele in care totul i se parea greu si imposibil de continuat, cat de mult o ajuta cand ii privea pe fereastra tinandu-se de mana si cat de importanta era pentru baiat protectia surorii.
          Robert avea cam 6 ani si frica de a avea un alt copil cu aceasta tulburare ne dusese spre hotararea de a nu mai avea copii. Povestea Rodicai ne-a determinat spre decizia de a incerca sa aflam mai mult despre cauzele autismului si despre probabilitatea de a avea un al doilea copil cu aceeasi deficienta.
          Fiindca la Iasi aveam posibilitatea de a efectua un test genetic, cel pentru determinarea sindromului X fragil, care se descoperise prezent la multi dintre copii au autism am mers impreuna si am facut acel test.
          Oricum, atunci, ca nici acum, nu se cunosc cauzele care determina aparitia tulburarii, insa, cauza genetica se vehicula inca de atunci, iar acum se pare ca cercetarile de ultima ora le confirma.
          Testul a iesit negativ, ceea ce insemna ca Robert nu prezinta acest sindrom, asa ca, ne-am sfatuit si am hotarat, cu credinta in Dumnnezeu si speranta sa mai avem un copil.
Asa ca, astazi, in viata mea exista si Paul, un copil deosebit, care a venit parca in completarea destinului meu si nu regret acum nicio clipa hotararea pe care am luat-o acum 8 ani.

Paul s-a nascut pentru a echilibra balanta, s-a nascut nu din dorinta de a avea pe cineva care sa poarte de grija  lui Robert, nu cred ca este corect sa definesti soarta vietii unui copil la concepere, sa-i desemnezi un scop, ci din nerabdarea si nevoia de a simti cum e sa ai un copil care sa-ti ofere altceva decat ce-ti poate oferi Robert, un copil care sa-ti spuna mama si care sa-ti recite poezii de ziua mamei, un copil cu care sa te certi si sa te contrazici, care sa-ti puna intrebari la care nu gasesti raspunsuri...
Este adevarat si ca mi-am dorit ca Robert sa nu ramana singur pe lume, sa stie cineva de el si sa-i pese, dar Paul este mai mult de atat si este cu siguranta exemplul care imi confirma teoria prin care sustin ca daca ceilalti copii ar trai in preajma copiilor cu autism, copiilor cu alte probleme de sanatate, mentalitatile ar fi mai usor de schimbat si noi toti am invata sa fim mai buni.


Dragul meu Paul... Iti multumesc ca ai venit in viata mea, esti un copil bun, un copil asa cum mi-am dorit mereu, te iubesc pentru ca ne iubesti si pentru ca imi arati cat de mult il iubesti pe Robert si iti doresc sa ai o viata implinita asa cum meriti!

5 comentarii:

Irina Esanu spunea...

Sa iti traiasca Paul. Si eu mai am o fetita si ma bucur mult ca s-a intamplat asa .Atunci cand s-a nascut ea nu stiam de diagnosticul lui Mircea si ma bucur caci daca am fi stiut poate am fi ezitat sa mai facem un copil. Petra e o perla , cu toate ghidusiile ei dar si cu sensibilitatea ei deosebita. LA MULTI ANI!

Unknown spunea...

Multumim Irina. Sa-ti traiasca si tie copilasii si sa fiti sanatosi.

Dana spunea...

Carmen, m-au impresionat randurile tale, te felicit pentru decizia(deloc usoara) de a mai face un copil dupa Robert si te felicit pentru ca esti o mama deosebita!Ma bucur mult ca am reusit sa intram in contact prin intermediul Facebook-ului!Te pup si multi ani fericiti atat lui Paul cat si voua , ca familie!!!

Dana spunea...

Carmen, m-au impresionat randurile tale, te felicit pentru decizia(deloc usoara) de a mai face un copil dupa Robert si te felicit pentru ca esti o mama deosebita!Ma bucur mult ca am reusit sa intram in contact prin intermediul Facebook-ului!Te pup si multi ani fericiti atat lui Paul cat si voua , ca familie!!!

Unknown spunea...

Multumim mult Dana. Toate mamele de copii speciali sunt deosebite. Numai bine va doresc si voua!