marți, 13 iulie 2010

Saptamana trecuta a fost grea pentru noi.... Ma gandesc acum, fiindca a trebuit sa treaca ceva timp ca sa pot gandi, ca e bine ca totul a trecut si nu pot sa nu ma gandesc si la alti parinti care sunt nevoiti sa treaca prin ce am trecut noi si sa se izbeasca de usi inchise. Din fericire noi am avut noroc si le-am gasit deschise datorita unor oameni deosebiti.
A cui sa fie oare vina? A noastra, ca avem acesti copii care necesita o atentie deosebita? A lor ca nu pot intelege ca trebuie sa stea cuminti pe scaun ca sa le "repare" domul doctor maseluta? Al medicilor care nu ca nu vor, insa nu stiu cum sa procedeze cu acesti copii?
Probabil ca e doar vina sistemului sanitar, oricum bolnav cam ca tot ceea ce inseamna sistem in Romania...
Probabil ca multi vor spune ca atat timp cat in spitale trebuie sa vii in bagaje si cu toate cele necesare interventiilor, cat sunt conditiile care sunt, cand ne pleaca medicii fiindca dupa ani de munca trebuie sa se multumeasca cu salarii mizere, ce mai vreau si eu pentru un copil cu astfel de probleme?
Si ma gandesc ca nu vreau decat ca el sa poata beneficia de asistenta medicala de urgenta intr-un loc special (poate o clinica unde sa se poata face diverse investigatii) cu oameni care sa stie cum ii pot ajuta, sau ca aceste echipe sa existe in spitale si sa poata actiona in astfel de cazuri care sa fie considerate urgente.
Oare imi doresc prea mult????

Multumesc pentru profesionalism si intelegere: Domnului doctor Cristi Budacu, Doamnei doctor Savu, si domnului care m-a ajutat sa-i fac radiografia.. scuze ca nu stiu numele.

Special pentru Doamna doctor Nicoleta Cebere: sunteti o persoana deosebita... va multumesc pentru ca ne-ati fost alaturi! Dumnezeu sa va binecuvanteze!

2 comentarii:

Anonim spunea...

ce s-a intamplat de fapt?

carmen spunea...

S-a intamplat ca aveam nevoie de 2 extractii care nu erau posibile decat cu anestezie totala. Totul a fost bine, am gasit si medicii care sa o faca.. oricum stiam ca va fi greu sa-i rezolv problemele, stiam si de la alti parinti aflati in aceeasi situatie cum este, insa a fost destul de traumatizat atat pentru el cat si pentru noi si ma gandeam doar ca se poate si mai bine.

Important este ca exista si oameni care atunci cand esti in nevoie iti intind o mana de ajutor si ca acum totul e bine.